După anexarea Banatului la Imperiul Habsburgic (1718), Curtea imperială din Viena, adeptă a politicii că şcoala asociată cu Biserica puteau realiza o importantă operă educativă în sprijinul unităţii monarhiei, au organizat acţiuni de şcolarizare şi de asigurare de şcoli în care să predea cadre didactice calificate. În lista şcolilor primare înfiinţate în ţinutul Timişoarei în anul 1774 se află Curtea (cu Crivina, Pietroasa, Fărăşeşti, Poieni, Româneşti, Goizeşti, Ioneşti), Gladna (cu Luncani, Jupâneşti, Zolt, Drăgsineşti, Mâtnic, Bucovăţ).
La 2 noiembrie 1776, împărăteasa Maria Terezia a înfiinţat prin decret şcoala primară în toate comunele bănăţene locuite de ortodocşi, învăţământul urmând să fie organizat de către cler.
Din raportul directorului şcolar din Timişoara din 14 iulie 1777 Teodor Iancovici aflăm că aveau şcoli parohiile: Româneşti (cu Fărăşeşti şi Goizeşti), Tomeşti (cu Luncani). Localitatea Baloşeşti neavând parohie nu a beneficiat de patenta imperială a împărătesei Maria Terezia de înfiinţare de şcoli primare. Pe data de 3 februarie 1781 episcopul Moise Putnic a comunicat preoţilor obligaţia de a catehiza elevii în fiecare joi şi duminica şi în alte zile de sărbătoare, catehismul fiind tipărit în limba română şi sârbă în anul 1785.
În anul 1846 Iosif Losch, proprietarul fabricii de sticlărie a fondat o şcoală în apropierea fabricii cu un învăţător angajat şi plătit de el.
În Luncanii de Sus şcoala s-a înfiinţat mult mai târziu (1926).
În anii de după încheierea pactului dualist austro-ungar (1867) se aduc modificări importante sistemului de învăţământ. Astfel, în anul 1868 se adoptă Legea nr. 38, care prevedea obligativitatea învăţământului elementar dar şi introducerea ca obiect de studiu obligatoriu a limbii maghiare. Legile care au urmat (Legea Trefort/1879, a doua Lege Trefort/1883, Legile Şcolare Appony/1907) restrâng predarea în limbile materne. Împotriva acestor legi au fost organizate mari întruniri de protest.
Instaurarea administraţiei româneşti la 8 mai 1919 în judeţul Caraş-Severin (judeţ din care făcea parte şi comuna Tomeşti), deschide mari perspective dezvoltării învăţământului naţional. Primele modificări în sistemul educaţional menite să înlăture nedreptăţile trecutului, sunt făcute de Consiliul Dirigent în anii 1919 şi 1920. Legea din 26 iulie 1924 care prevedea gratuitatea învăţământului primar şi instruirea neîngrădită în limbile materne, a realizat un conţinut unitar al întregului învăţământ din România.
Reforma învăţământului din 1948, înfăptuită după modelul sovietic a dus la un regres al învăţământului românesc. Legile învăţământului de mai târziu (Legea nr. 11/1968 şi Legea 28/1978) au căutat să corecteze erorile anterioare şi să facă o legătură a învăţământului cu practica.
În cadrul învăţământului general în comună există o şcoală generală cu clasele I – VIII în Colonia Fabricii şi patru şcoli generale cu clasele I – IV în celelalte localităţi. Şcoala generală cu clasele I – VIII a funcţionat până în anul 1971 în satul Tomeşti. În anul şcolar 1971 – 1972 s-a mutat în Colonia Fabricii într-o locatie noua dotata cu mobilier şi material didactic la un nivel superior, cu opt săli de clasă, laboratoare şi cabinete care permit realizarea procesului instructiv-educativ corespunzător. Clădirea are apă curentă, canalizare şi încălzire centrală. În anul şcolar 2006 – 2007, şcoala dispune de un laborator de informatică modern dotat cu 11 calculatoare cu acces la internet, bibliotecă cu 3124 volume, sală de sport dotată cu materialele necesare şi un teren de handbal şi volei. De asemenea în comună se află o sală de sport ultramodernă (construită în anul 2004) în interiorul căreia se află un teren de handbal,volei, baschet, tenis de câmp, dotată şi cu aparatură de fitness şi body-building şi masă de ping-pong.
În anul 1984 în Colonia Fabricii s-a construit o clădire pentru creşă-grădiniţă şi şcoala cu clasele I – IV.
Începând cu clasa a V-a cursurile şcolii din Colonia Fabricii sunt frecventate şi de elevii din Tomeşti, Baloşeşti, Româneşti şi Luncani. Şcolile cu clasele I-IV şi grădiniţele din satele aparţinătoare comunei funcţionează în clădiri mai vechi renovate, construite cu destinaţia învăţământ.
În ultimele decenii în Colonia Fabricii a funcţionat periodic Liceu seral şi Şcoală profesională – profil sticlărie. Prezentăm mai jos situaţia în anul şcolar 1983 – 1984, învăţământ zi:
Tabel 5.2.
| Specificaţie | Total |
| I. Învăţământ preşcolar | 132 |
| II. Învăţământ primar | 232 |
| – clasa I | 54 |
| – clasa II | 63 |
| – clasa III | 61 |
| – clasa IV | 54 |
| III. Învăţământ gimnazial | 176 |
| – clasa V | 40 |
| – clasa VI | 46 |
| – clasa VII | 46 |
| – clasa VIII | 44 |
| IV. Învăţământ liceal | 83 |
| – clasa IX | 42 |
| – clasa X | 41 |
În ultimii 15 ani numărul de elevi a scăzut continuu iar pentru exemplificare prezentăm mai jos o situaţie comparativă a numărului de elevi din clasele I – IV în anii şcolari 1991/1992 şi 2006/2007:Tabel 5.3.
| Specificaţie | Număr elevi | Număr copii Grădiniţă | Număr educatori | |
| 1991/1992 | 2006/2007 | 2006/2007 | 2006/2007 | |
| Colonia Fabricii | 82 | 30 | 30 | 2 |
| Baloşeşti | 5 | 5 | – | – |
| Tomeşti | 8 | 15 | 13 | 1 |
| Româneşti | 32 | 22 | 27 | 1 |
| Luncani | 25 | 9 | 13 | 1 |
| Total | 152 | 81 | 83 | 5 |
Numărul de elevi la clasele I – IV în anul şcolar 2006/2007 este cu 71 mai mic faţă de anul şcolar 1991/1992. Scăderea s-a datorat încetării activităţii fabricii de sticlă. Multe familii de sticlari au plecat în străinătate sau la alte fabrici de sticlă din ţară.În anul şcolar 2006 – 2007 frecventează cursurile claselor V – VIII un număr de 62 de elevi, după cum urmează: 15 în clasa a V-a, 21 în clasa a VI-a, 11 în clasa a VII-a, 15 în clasa a VIII-a. Profesorii acestei şcoli sunt: Coată Petru – director, Matei Maria, Căzănescu Carmen, Muntean Marian, Becan Adrian, Nicorici Zoica, Lăpugean Ana, Par Alexandru; învăţători: Coată Cornelia (Colonia Fabricii), Benescu Petronela (Colonia Fabricii), Steier Dana (Tomeşti), Stănilă Adriana (Baloşeşti), Neamţu Anda (Luncani), Bujorean Ramona (Româneşti). Secretara şcolii este Ardelean Maria.
De-a lungul timpului zeci de cadre didactice au contribuit cu multă dăruire la educarea şi formarea mai multor generaţii de copii din cadrul comunei. Dintre aceştia putem aminti: Laţcu Nicolae, Preda Olimpia, Ştefanovici Tiberiu, Ştefanovici Elena, Jivin Elisabeta, Popescu Ana, Matei Maria, Pozsar Dumitriţa, Nicolici (Bălu) Ravioila, Adam Eugenia, Coată Petru, Ursulescu Petru, Ursulescu Mioriţa, Coată Cornelia, Viţan Cornel, Aluaşu Radu, Rădulescu Goronică, Nicula Floriţa, Jeflea Ana, Ionescu Teodora.