Monumente

 

MONUMENTE ALE NATURIIPeştera cu apă este situată în versantul stâng al văii Pustânii, la 2,2 km de confluenţa acestei văi cu Bega Poienilor, pe raza satului Româneşti, loc unde natura a construit lent în decursul a mii de ani adevărate opere de artă. Peştera este săpată în rocile calcaroase şi dolomitice din versantul nordic al Dealului lui Filip; se află la cota 340 m şi are o lungime totală de 370 m iar după unii speologi ar avea chiar 1050 m, făcând parte din categoria peşterilor mijlocii fiind cea mai lungă peşteră din judeţul Timiş. Peştera este dispusă orizontal pe trei etaje. Intrarea în peşteră orientată N-NV este lată de 9,5 m şi înaltă de 2 m, fapt ce permite o iluminare difuză până la cca. 70 m. Pe această porţiune pereţii sunt înverziţi de alge. 

În interiorul peşterii întâlnim o alternanţă de săli larg boltite şi zone de îngustare, din tavanul cărora cad picături de apă care au format în decursul timpului frumoase draperii laterale, stalactite şi stalagmite. Zona cea mai frumoasă este o sală înaltă asemănătoare unei biserici, al cărei tavan se sprijină pe două coloane îngemănate, formate din unirea stalactitelor şi stalagmitelor, aceasta fiind numită de unii cercetători „la cruce”. În interiorul peşterii se poate vedea o formaţiune geologică unică numită brecie tectonică.

În această încăpere geologii împreună cu Filarmonica din Timişoara organizează la jumătatea lunii octombrie a fiecărui an concerte de muzică simfonică datorită rezonanţei fonice a grotei.

Primul concert simfonic din peşteră a avut loc în data de 27 septembrie 1984 (concertul a fost iniţiat de dr. Lupu), participând 660 de persoane.

Trebuie menţionat că în această peşteră s-au găsit urme ale existenţei omului datând din epoca neolitică şi epoca bronzului.

Stânca lui Florian formată din eroziuni diferenţiale se află la ieşirea din Colonia Fabricii pe drumul spre Luncani, pe partea dreaptă într-o zonă a rocilor calcaroase şi dolomitice. Tot aici se află şi o peşteră mică.

Peştera din Piatra Fetii (conform consemnării profesorului H.G. Kräutner) este situată în versantul drept al văii Căprişoara, sub nivelul drumului, la 3,5 km aval de valea Tăieturii şi 1,5 km amonte de confluenţa cu valea Stâlpului, la cota 508 m. Este o peşteră relativ mică (19 m lungime) săpată în tufuri calcaroase şi dolomite rubante. Intrarea se află între drum şi vale, la 6 m deasupra apei. A fost săpată de apă prin eroziune laterală pe o fisură în rocile dolomitice. Peştera propriu-zisă constă dintr-o sală slab luminată şi un culoar obscur drenat de un curs de apă. Plafonul format din tuf calcaros, este ornat cu stalactite mici şi rare. Peştera este foarte umedă şi relativ caldă (12 ºC lângă cursul apei).

Peştera din Cioaca Birtului este situată la aproximativ jumătatea distanţei dintre Valea lui Liman şi Luncani pe versantul stâng al râului Bega Luncani, sub cioaca Birtului. Este situată la 26 m deasupra drumului (altitudinea 330 m), într-un abrupt împădurit.

Izvoarele termale de la Balta Caldă (Româneşti) aflate la intrarea în comună la confluenţa râului Bega Luncani cu Şasa (Bega Poieni).

 

MONUMENTE ANTROPICESitul arheologic Dumbrăviţa din localitatea Româneşti aflat la marginea de nord a satului pe terasa formată din confluenţa râului Bega cu Şasa. Aici a fost descoperită o aşezare din paleoliticul superior (aurignacian) cu mai multe nivele de locuire. 

Situl arheologic Peştera cu apă din Româneşti aparţinând epocii bronzului se află la intrarea în peşteră.

Biserica din lemn Sfântul Ioan Botezătorul din satul Româneşti (a fost descrisă la cap.5 Instituţii).

Mănăstirea Izvorul lui Miron din Româneşti ( a se vedea cap. 5 Instituţii ).

Mănăstirea de măicuţe din Luncanii de Sus cu hramul Acoperământul Maicii Domnului şi Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.

Morile din lemn de pe râul Bega din localităţile: Tomeşti, Româneşti şi Luncani.