Cinematograful. Prin lucrările de investiţii din anul 1954 alocate fabricii de sticlărie, sala cinematografului „23 August” din Colonia Fabricii a fost mărită, cinematograful fiind dotat cu aparatură corespunzătoare. Cinematograful funcţiona pe bandă lată de 35 mm, 3 seri pe săptămână. Odată cu darea în folosinţă a Casei de Cultură, sala mare a acestuia a funcţionat şi ca cinematograf.
Staţia de radio-amplificare, a funcţionat în Colonia Fabricii din anul 1947. Staţia funcţiona într-o încăpere lângă instalaţia de gazogen deservind fabrica de sticlărie şi Colonia Fabricii. Operatorii acestei staţii erau: Balintoni Filimon şi Burduf Virgil. Staţia şi-a încetat activitatea în anul 1966 odată cu răspândirea aparatelor de radio.
Clubul muncitoresc, din Colonia Fabricii s-a zidit în perioada 1958 – 1959 (maistru zidar Peştean Victor) când au avut loc mari investiţii în modernizarea fabricii. Clubul muncitoresc era prevăzut cu o sală mare (la etaj), bibliotecă sindicală, sală de recepţie etc. Pe lângă acest club a funcţionat un cerc de muzică (1970 – 1974), îndrumat de Şcoala populară de artă Lugoj. În cadrul clubului s-au desfăşurat activităţi culturale de teatru, dansuri şi activităţi de divertisment cum ar fi baluri şi revelioane. S-a remarcat echipa de teatru condusă de regizorul amator Kreitner Ferdinard în perioada 1970 – 1973.
În anii 1976 – 1977 cu salariaţii de la fabrica de sticlărie Tomeşti şi câţiva profesori de la şcoala generală Tomeşti, în cadrul Clubului muncitoresc a fost pregătită piesa de teatru Opinia publică de Aurel Baranga, în următoarea distribuţie: regia artistică-Elena Simionescu (actor profesionist la Teatrul din Timişoara), consultant artistic-Şinca Karoly, scenografia Miloia Virgil, asistent de regie-Ferdinand Kreitner; actori amatori: Filote Romulus (tehnician), Aluaşu Radu (profesor), Webber Ernest (sticlar), Jivin Elisabeta (profesoară), Lădar Gheorghe (lăcătuş), Petyko Ecaterina (funcţionar), Matei Maria (profesor), Chifuleac Gheorghe (economist), Deac Alexandru (sticlar), Bartoş Ştefan (lăcătuş), Jurca Ionel (sticlar), Ionescu Dumitru (electrician) etc. Premiera piesei a avut loc la 23 aprilie 1977 pe scena Teatrului Naţional din Timişoara, bucurându-se de un succes deosebit, mulţi spectatori crezând că rolurile de bază au fost interpretate de actori profesionişti.
Au mai fost prezentate spectacole la Casa de Cultură a Sindicatelor din Lugoj, Casa de Cultură din Nădrag, Buziaş etc.
Tot în această perioadă (1975 – 1977) dansul cu temă „sticlarii” pregătit de Miroslav Tatarici a câştigat la Concursul Naţional din Bucureşti o menţiune.
În iulie 1973 a avut loc la Tomeşti primul simpozion naţional de sticlărie din România.
Pe data de 24 februarie 1974 formaţia de căluşari a comunei a participat la Făget la „Festivalul căluşarilor”.
Casa de cultură – Cămine culturale
Casa de cultură din Colonia Fabricii a fost construită în anul 1978. Este o clădire modernă, cu o sală de spectacole cu 320 locuri, sală de proiecţie pentru filme (în prezent nu mai funcţionează), bibliotecă cu un număr de 9916 volume, birouri de specialitate şi o sală pentru evenimente deosebite.Suprafaţa clădirii este de 675 mp, din care biblioteca ocupă 103 mp. A avut angajaţi de specialitate: director şi metodist. În prezent este coordonată de referentul cultural Stănilă Vasile care îndeplineşte şi funcţia de bibliotecar.
Fiecare cămin cultural din comună a asigurat o viaţă culturală a localităţii în formele instituţionalizate. Aici a avut loc prezentarea diferitelor programe artistice, spectacole ale unor formaţii profesioniste şi de amatori, întâlniri cu oameni de ştiinţă şi cultură etc.
O tradiţie importantă, păstrată de-a lungul timpului o constituie căluşarii (dubaşii).
Informaţii despre prima formaţie de căluşari o avem din anul 1934, când Togeroni Simion din Româneşti a înfiinţat aici o formaţie de căluşari. În anii 1983, 1984, 1985 formaţia de căluşari din Româneşti condusă de Mestecănean Ion (Pantelimon) a reprezentat judeţul Timiş la Festivalul Căluşarilor şi Dubaşilor de la Petroşani (au participat 24 de judeţe), unde a ocupat locul I în toţi aceşti ani. În formaţie au fost 72 de căluşari, pe patru generaţii de vârstă (între 6 şi 60 ani). În anul 1989 aceeaşi formaţie a participat la festivalul de la Orăştie din luna decembrie ocupând de asemenea locul I. Instructorul Mestecănean Ion (Pantelimon) a participat şi ca solist (rapsod), cântând la „solzi de peşte” la Festivalul Armatei de la Craiova din 1967 unde a ocupat locul II după ce în anul 1963 obţinuse în cadrul unui festival organizat la Bucureşti, menţiune. Tot din cadrul Căminului Cultural Româneşti trebuie remarcat şi solistul instrumentist Handăr Iosif (Florică) care în anul 1958 a fost laureat al unui festival cântând la solz de peşte alături de marea artistă Maria Tănase.
Formaţii de căluşari (dubaşi) au fost create cu ajutorul instructorilor de la Româneşti şi în satele Tomeşti (1948) – instructor Gavriloni Gheorghe (Traian) şi Baloşeşti (1982) – instructor Seleşan Ioan (Harmon).
Trebuie menţionat că toate aceste formaţii sunt active şi în prezent, ele participând împreună cu solişti vocali şi dansatori de-a lungul timpului la toate ediţiile (36) Festivalului „Nedeea românilor de pretutindeni” de la Valea lui Liman.
Începând cu anul 2003 în cadrul activităţilor culturale organizate de Casa de Cultură Tomeşti cu sprijinul Direcţiei pentru Cultură a judeţului Timiş se remarcă următoarele:
- Cercul de pictură pe sticlă, îndrumat de profesor Nicorici Zoica;
- Cercul de olărit îndrumat de Terezia şi Ştefan Costineanu;
- Serbările muntelui de la Valea lui Liman din perioada mai – septembrie a fiecărui an (a treia duminică a lunii);
- Omagierea în fiecare an a marilor scriitori români, cu sprijinul Şcolii Tomeşti;
- Prezentarea de programe artistice de către şcolile din comună cu ocazia zilei eroilor;
- Grupul vocal religios al Parohiilor Tomeşti şi Româneşti, care desfăşoară activităţi spiritual-religioase organizate în comună şi judeţ.
În unele perioade au existat biblioteci cu personal salariat, ce au fost de un real folos locuitorilor satelor. De asemenea în aceste cămine au avut loc şi vizionări de filme.
Tabel 5.4.
| Localitatea | Nr. Locuri | Anul construcţiei | Suprafaţa (mp) |
| Româneşti | 200 | 1969 | 230 |
| Tomeşti | 200 | 1965 | 168 |
| Luncanii de Jos | 200 | 1971 | 213 |
| Baloşeşti | 100 | 1963 | 63 |
În ceea ce priveşte comunicaţiile prin telefon există legături telefonice fixe în toate satele din comună (reţeaua Romtelecom), mai puţin în Luncanii de Sus.
Telefonia mobilă are asigurată repartizarea pe întreg teritoriul comunei, prin sistemul de comunicaţii al companiilor Vodafone şi Orange.
Introducerea televiziunii prin cablu s-a realizat în anul 1994 în Colonia Fabricii, ulterior şi în celelalte sate. În prezent o mare extindere a luat televiziunea prin satelit.
Poşta (fostul oficiu PTTR) îşi are sediul în Colonia Fabricii asigurând corespondenţa, abonamente la presă, plata pensiilor etc.
Până în anul 2003 a funcţionat în Colonia Fabricii agenţia CEC, care a asigurat păstrarea economiilor locuitorilor din comună.
Instituţii vechi româneşti au fost cele ale jitarilor şi gornicilor. Ele s-au păstrat pe întreaga perioadă a stăpânirii maghiare şi chiar după aceea, până în zilele noastre. Jitarii erau plătiţi de comunitate pentru a păzi câmpurile semănate şi păşunile iar gornicii păzeau pădurile.