Sărbători minunate!

Nu întâmplător se spune că de Paști toată natura se înnoiește și se schimbă. Noi, tomeștenii, știm asta cel mai bine. Cum se fac pădurile noastre noi, cum izvoarele curg mai cu forță.

Îmi amintesc că în 98 când am dat examen pentru permis de conducere, examinatorul mi-a atras atenția:

– Vezi că Lugojul nu-i Tomeștiul să treacă o mașină o dată la o oră!

Și mi-a fost ciudă. Îmi venea să-i spun, vezi Doamne, megapolisul Lugoj!

Acum când îmi amintesc, spun Doamne ajută! Ce bine că în Tomești trece o mașină o dată pe oră. Ce bine că e liniște și curat.

Sigur, nu e chiar raiul la Tomești. Mai vezi câte un pet aruncat, mai dai cu piciorul în…, mai admiri cu tristețe un câine închis pe un metru pătrat.

Și mai ales Tomeștiul nu mai raiul care a fost. Cel în care coborau cerbi și căprioare. Unde nea Bejenaru urlă de trei ori pe zi „hea-hea” după ulii, unde mai vedeai câte un bursuc în drum spre Vidra.

Dar e încă minunat. Cel puțin pentru noi. Cel puțin cât timp mai avem capra cu dubele de Crăciun. Cel puțin cât timp mai avem salcâmi înfloriți și castani comestibili în zonă.

Pentru cei care sunt acasă: să se bucure, iar celor care nu sunt acasă, tot bucurie le doresc, așa cum eu stau acum în Antonești și mă bucur de Înviere și de soare.

Hristos a înviat!

Lasă un răspuns